La începutul săptămânii am lansat ce-a de-a treia temă a noului sezon Vocea Ascultătorului, un demers Radio Guerrilla pentru a face auzită și citită vocea voastră: Dacă ai fi un personaj din literatură (română sau internațională), ce personaj ai fi și de ce?.

Concursul s-a încheiat azi, 5 august, ora 14:00. Cel mai bun text va fi premiat cu un kil de cărți oferite de Editura Humanitas și cu un loc de cinste în homepage-ul guerrillaradio.ro. Câștigătorul va fi anunțat în emisiunea Guerrilla de Dimineață de mâine, 6 august. Dacă nu câștigi kilul de cărți, ai șanse să câștigi pentru textul tău un loc pe site-ul guerrillaradio.ro, alături de felicitările noastre.

Textul de mai jos este unul din textele finaliste.

***

Recunosc, când eram mică mă fascinau poveştile cu prinţi şi zâne şi domniţe la ananghie salvate de câte vreunul călare pe eternul cal alb. Şi da, îmi plăcea că mereu binili învinge (ar merge inserat aici emoticonul ăla cu dinţii rânjiţi). Şi da, mă declar vinovată că imaginea Albei ca Zăpada din cartea aia veche cu basmele Fraţilor Grimm (căreia mult timp nu puteam nici măcar să îi pronunţ numele, pentru mine era Ablă ca Zăcada, rămas acest lucru una din amintirile preferate alor mei, spre ruşinica mea, pffff) m-a urmărit de-a lungul vieţii şi subconştient mi-a şlefuit relaţiile de love you forever, salvează-mă tu, prinţe, te rooog, că uite io sunt frumoasă, bună de pus pe rană, caldă, dulce, blândă, harnică, iubitoare… prinţesă în toată regula, sinele acesta al meu feminin, ce să mai adaug? A, da, cam naivă poate?

În urma mai multor dezamăgiri în ale inimii şi nişte ore de terapie şi cercetare personală a adâncurilor mele ca să descopăr totuşi sursa eşecurilor repetate încheiate cu un divorţ ca în basme, a răsărit concluzia că îndeosebi poveştile pe care le-am înghiţit pe nemestecate şi cu nesaţ de-a lungul primilor ani mi-au modelat anumite concepţii eronate despre viaţă. Şi pentru că la mine acasă era mereu câte un movie party, că pe vremea aia ai mei erau deţinători de video (şi aici ar merge un rânjit din ăla, doi chiar, era şmecherie pe atunci să ai video, na), Albă ca Zăpada a lui Disney era filmul preferat pus pe repeat pentru noi şi copiii din bloc şi am pierdut şirul vizionărilor, vrăjită să văd cum povestea din carte pare atât de reală. Poate şi pentru că era singura casetă cu desene din filmotecă. Ba nu, mai aveam Cartea Junglei, dar Mowgli nu m-a atras prea tare. Am deviat de la subiect cred, mda… cu toate astea da, dacă ar fi să aleg un personaj, aş alege-o pe ea, femeia eternă, iconică, numai că aş schimba câte ceva în poveste şi la ea în special.

În primul rând, cu toate calităţile ei fizice şi sufleteşti, extrem de importante de altfel, mi se pare că îi cam lipsesc cele intelectuale. Acolo o percep mai puţin dotată, să o păcălească mama vitregă de trei ori? Really? Hai, întâi cu cingătoarea, hai şi a doua oară cu pieptenele, dar a treia oară cu mărul e deja tras de păr. Păcat că nu am realizat de mai mică nişte chestii, în loc să bocesc şi tricoul de pe mine când îi rămâne în gât fructul infam. Chiar, mereu e vorba de mărul păcălitor în poveşti, nu? Eu aş pune-o pe Albă ca Zăpada să fie arhistrateg. Exact! Când o duce nenea în pădure să o omoare, într-o sclipire de geniu (care îi lipseşte, offff), aş face-o să îl seducă pe bietul vânător, care şi aşa nu rezistă farmecelor ei de îi şi dă drumul liberă în natură, l-aş transforma în spionul nebănuit din teritoriul potrivnic deocamdată şi aş organiza cu ajutorul lui un complot armat, să o dau jos pe regina malefică. Îi iau aliaţi pe pitici şi prinţul cel vajnic şi să nu uităm că vorbesc cu animalele pădurii, nu? Fac şi o armată de lupi şi urşi care intuiesc sufletul frumos ce zace în mine de fapt, poate şi nişte dragoni scuipători de flăcări şi tadaaaaaa, îmi iau regatul înapoi, na. De ce să fug ca o căprioară speriată când sunt dotată cu toatecelemaibuneînsuşiri? Bine, în varianta originală, degeaba am instinct de supravieţuire puternic plus determinare şi o admirabilă condiţie fizică încât să trec şapte munţi, dacă tot mor şi mă duce baba aia de nas imediat. Pfff.. regretabil. Şi asta pentru că modelul ăsta feminin s-a insinuat în inima şi mintea atâtor fetiţe ca mine care au uitat că mai au şi alte chestii grozave înăuntru ca să treacă prin viaţă mai frumos şi mai lin, pentru ele şi pentru alţii. Dacă aş fi un personaj din literatură, aş fi Albă ca Zăpada Reloaded, da! (emoticon: un şir întreg de rânjiţi)

A, da, să nu uit. Se pare că povestea Albei este una adevărată. Şi numele ei real era Maria Sophia von Erthal, dacă interesează pe careva să afle că cică au existat chiar şi piticii, na.