Ce bucurie să vezi că una din poveștile cu care ai crescut stârnește în continuare imaginația unor frumoși nebuni ai marilor ecrane precum Terry Gilliam!
Dincolo de comedia de situație, de șarmul irezitibil al unor Adam Driver sau Jonathan Pryce, de mizanscena opulentă și viu colorată pe fundalul unei Spanii pendulând între nostalgie și autoironie, care cuceresc fără rezerve spectatorul simplu, regizorul Terry Gilliam pune, printre rânduri, câteva întrebări fundamentale: în ce măsură mai aparține opera autorului său?; care mai e relația între autor și operă în vremurile noastre?
Și pune întrebările astea într-un context tulbure în care se discută zilnic despre copyright – vezi eterna discuție referitoare la limitele libertății internetului și se vorbește cu încrâncenare despre raportul autor/operă- vezi scandalurile #metoo sau #michaeljackson.
Povestea poveștilor
Un regizor de reclame (Adam Driver) este contrâns să vină cu o idee pentru o campanie pentru o marcă de vodcă deținută de un mafiot rus. Întorcându-se în satul spaniol unde și-a făcut filmul de licență care l-a propulsat în atenția publică – The Man Who Killed Don Quixote, regizorul se confruntă până la limita nebuniei cu actorii/personajele sale.
E un prilej excelent pentru Terry Gilliam (autorul unor capodopere precum Brazil, 12 Monkeys etc.) pentru a pune în scenă – cu umorul negru moștenit din perioada în care lucra cu Monty Python – îndoieli personale și generale legate de cinema, în general, și de propria filmografie, în particular.
Marele scriitor argentinian J.L. Borges are o minunată proză scurtă – Pierre Menard, autorul lui Don Quixote – în care detaliază splendid chinurile unui francez care vrea să traducă din spaniolă cartea lui Cervantes. Terry Gilliam are umorul și inteligența necesare pentru a face același lucru în acest film în care încearcă, de fapt, „să traducă” din literatură în film imensa mitologie pe care o conține povestea lui Don Quixote.
Vom revedea, cu siguranță, peste niște ani, filmul lui Gilliam, pe îndelete, cu plăcerea spectatorului ce descoperă încă lucruri noi în acest film care se anunță deja ca unul dintre acele filme-cult greu de uitat de cinefilii care se respectă.