Fie că am uitat titlul unei cărți, o informație în timpul unui examen, numele unei persoane pe care abia am cunoscut-o sau ce am făcut cu vreun obiect pe care nu îl mai găsim, sunt convinsă că ne-am dorit cu toții, cel puțin o dată în viață, să avem o memorie mai bună.
Pentru a ne îmbunătăți memoria rețeta e simplă, dar nu întotdeauna ușor de aplicat: să mâncăm sănătos, să facem exerciții fizice, să învățăm constant câte ceva nou și să ne odihnim suficient. Memoria noastră funcționează mai bine când tot corpul nostru este mai sănătos și în echilibru.
Apoi, pentru a memora mai bine lucruri, există multe tehnici, în funcție de provocarea cu care ne confruntăm. De exemplu, ca să ne asigurăm că reținem numele unei persoane noi cu care facem cunoștință ajută să îi repetăm numele cu voce tare imediat ce l-am auzit și chiar să îl asociem cu o altă persoană pe care o cunoaștem, care are același nume. Pentru a ne aminti un discurs, putem folosi tehnica „palatul minții”: care presupune ca fiecare bucată din discurs să fie asociată cu elemente dintr-un spațiu pe care îl cunoști foarte bine (drumul dinspre casă spre școală sau serviciu, sau chiar interiorul casei în care locuiești). Pe măsură ce te vei plimba, mental, prin acel spațiu, vei putea reconstrui mai ușor discursul.
Dacă învățăm cum funționează memoria noastră, ne putem construi cu ușurință propriile tehnici, în funcție de ce ne dorim să ținem minte. Mintea noastră este afectată de erori sistematice de gândire (numite și „bias-uri cognitive”) ce reprezintă deformări ale modului în care percepem realitatea, erori de judecată în care putem cădea în anumite situații și care afectează și modul în care funcționează memoria. Înțelegând care sunt acestea, putem să evităm eventuale erori de memorare și să le folosim în folosul nostru.
Iată trei exemple:
Efectul Google
Efectul Google, numit și amnezie digitală, este tendința de a uita informațiile care pot fi găsite ușor online, folosind motoarele de căutare pe Internet. Faptul că avem cu toții în buzunar o enciclopedie actualizată la zi face să fie inutilă memorarea străzilor, numerelor de telefon, anilor istorici, numelor de personaje șamd. Acesta este cu siguranță un avantaj, însă atunci când vrem chiar să ținem minte ceva e important să exersăm și să testăm că putem reproduce acea informație, și nu doar că o recunoaștem când o vedem pe Internet.
Efectul umorului
Efectul umorului este un fenomen psihologic care îi determină pe oameni să-și amintească mai bine informații atunci când sunt prezentate într-un mod amuzant. Asta se întâmplă datorită faptului că este nevoie de un timp mai mare de procesare (necesar să înțelegi gluma) și datorită excitării emoționale asociate. Vorba cântecului: „amintirile ne chinuiesc, amintirile ne răscolesc”.
Efectul de bizar (și efectul von Restorff)
Este efectul care ne determină să ne amintim informațiile bizare mai bine decât cele obișnuite sau să ne amintim mai ușor o informație atunci când iese în evidență. Din cauza acestui efect, riscăm ca uneori să ne amintim doar exemple extreme ale unei situații și să cădem în capcana generalizării incorecte. O formă la îndemână de a pune acest efect în practică în folosul nostru este folosirea highlighter-ului pentru a sublinia lucrurile importante atunci când învățăm dar, atenție: cu cât subliniem mai multe lucruri cu atât îi scade din impact.
Și închei cu o idee scurtă: ce rimează, ușor se memorează! 😊
Corina Anghel, profesionist în resurse umane și lector la Fundația Calea Victoriei unde susține cursul online Secretele minţii umane – Cum evităm biasurile cognitive.
