Am auzit prima oară de Two Gallants la doi ani de la lansarea Radio Guerrilla. Dobro a venit într-o dimineață cu o melodie care suna total altfel decât marele val de indie care ne-a definit muzica la început. Steady Rollin’ e o baladă despre pierdere și pierzanie, foarte sinceră și viscerală, sufletească și violentă în același timp. La fel ca întregul albumul What The Toll Tells pe care se găsește, și cam ca întregul stil al băieților, pe care îmi vine să-l numesc un fel de post-western.
Băieții sunt doi, la fel ca în nuvela lui James Joyce, doar că nu irlandezi ci californieni. Adam Stephens la chitară, muzicuță, clape, pian și voce și Tyson Vogel la tobe, chitară și voce. What The Toll Tells a apărut în 2006 și conține nouă melodii în varianta inițială și 11 pe vinil. Dacă vă plac poveștile și vă e dor de ceva sincer și neprelucrat, What The Toll Tells e de ascultat săptămâna aceasta la Album Duminical.